Cum este elaborată Strategia Culturală?

Analiză SWOT transversală pentru ecosistemul cultural actual bazată pe rezultatele diagnozei care include focus-grupurile cu operatorii, a consultărilor tematice, sectoriale și interdisciplinare și a interviurilor extinse cu Specialiști Sectoriali.

Rezultatele intermediare ale cercetării asupra publicului din București, participării și consumului cultural. Cercetare condusă de prof. univ. dr. Adrian Hatos, sociolog.

Recomandări de comunicare și marketing cultural elaborate de un grup de lucru de specialiști pentru instituțiile publice de cultură.

Stadiul patrimoniului construit din capitală, valoarea lui pentru turism, priorități și recomandări de intervenție. Raport sintetic co-dezvoltat de Irina Iamandescu și Ștefan Bâlici.

Raport sintetic care urmărește să descrie administrația publică și relația ei cu sectorul privat, blocajele și relația dintre autorități și operatori independenți.

Relațiile culturale internaționale sunt analizate în Strategia Culturală 2027–2036 cu sprijinul clusterului EUNIC București și sunt un vector esențial de deschidere și conectare la rețelele europene. Co-moderat de Joachim Umlauf

Rolul culturii în revitalizarea spațiilor urbane se regăsește în Strategia Culturală 2027-2036 ca element esențial în transformarea orașului prin intervenții culturale. Co-moderat de Alina Rizescu

Consultarea a evidențiat rolul muzeelor ca infrastructură culturală esențială, educațională și comunitară, cu funcții care depășesc conservarea și expunerea patrimoniului.

Platformele civice se regăsesc în Strategia Culturală 2027–2036 ca infrastructură esențială de coeziune și participare comunitară, profund vulnerabile din cauza fragmentării colaborării instituționale și a lipsei spațiilor de proximitate. Co-moderat de Ionuț Sibian

Intersecția dintre Cultură și Mediu este evidențiată în Strategia Culturală 2027–2036 ca o direcție interdisciplinară emergentă, bogată în inițiative civice și comunitare, limitată de lipsa unei abordări strategice integrate. Co-moderat de Alina Kasprovschi

Relația dintre Cultură și Tech este analizată în Strategia Culturală 2027–2036 ca o zonă interdisciplinară emergentă, cu un potențial creativ și educațional ridicat, marcată de un decalaj de competențe digitale în instituțiile publice și de lipsa contextelor de inovare. Co-moderat de Răzvan Foncea

Cercetare calitativă derulată în septembrie 2026, pe 10 focus-grupuri cu operatori și profesionițti culturali care reprezintă diversitatea ecosistemului: artiști, producători, teatre independente, finanțatori etc. Moderator: prof. univ. dr. Adrian Hatos, sociolog.

Cinematografele de artă se regăsesc în Strategia Culturală 2027–2036 ca infrastructură culturală esențială pentru comunitate și diversitate cinematografică, profund fragilizată de degradarea sălilor istorice, lipsa unei rețele coerente și absența unei săli dedicate marilor premiere. Co-moderat de Laurențiu Damian

Filmul și audiovizualul sunt evidențiate în Strategia Culturală 2027–2036 ca un sector cu prestigiu internațional și producție în creștere, subminat de degradarea critică a sălilor de cinema și de lipsa infrastructurii de proiecție.

Arhitectura și urbanismul se regăsesc în Strategia Culturală 2027–2036 drept un sector în creștere din perspectiva valorii proiectelor, dar în ușoară stagnare din punctul de vedere al numărului de profesioniști activi și a lipsei infrastructurii culturale.

Cercetare menită să descrie cantitativ practicile, frecvența, preferințele, motivațiile și barierele participării culturale a adulților din București, derulată telefonic în intervalul iulie-august 2026 pe un eșantion aleatoriu de 800 de persoane, stratificat pe criterii de gen, vârstă, sector și educație. Moderator: prof. univ. dr. Adrian Hatos, sociolog

Teatrul este analizat în Strategia Culturală 2027–2036 ca sector cu resurse reale și vizibilitate ridicată, aflat însă într-o stagnare prelungită cauzată de deficiențele de guvernanță și lipsa unei viziuni pe termen lung.

Consultarea a urmărit identificarea rolului instituțiilor publice de spectacol în ecosistemul cultural al Bucureștiului, a principalelor probleme structurale ale sectorului și a direcțiilor de intervenție relevante.

Muzica contemporană este analizată în Strategia Culturală 2027–2036 ca un sector vibrant, susținut de efervescența publicului, dar aflat în declin structural din cauza presiunii fiscale, a cadrului legislativ deficitar și a deficitului critic de spații dedicate.

Artele vizuale, muzeele și arta multimedia sunt analizate în Strategia Culturală 2027–2036 ca un sector cu resurse creative extrem de abundente dar cu un deficit sever de infrastructură de expunere și de bariere majore de acces pentru public.

Muzica clasică și opera sunt analizate în Strategia Culturală 2027–2036 ca un sector în creștere și cu un conținut artistic de înaltă ținută, puternic centralizat și frânat de lipsa unei săli de concert la standarde acustice internaționale.

Dansul și performance-ul sunt evidențiate în Strategia Culturală 2027–2036 ca sector dinamic și conectat european, captiv într-o logică de supraviețuire din cauza subfinanțării cronice, a lipsei de spații proprii și a sprijinului municipal cvasi-absent.

Literatura și publicațiile se regăsesc în Strategia Culturală 2027–2036 ca un sector cu producție editorială solidă, aflat în declin din perspectiva distribuției de carte (librării, biblioteci, festivaluri).

Patrimoniul și memoria culturală sunt evidențiate în Strategia Culturală 2027–2036 ca un sector cu vizibilitate în creștere și un fond arhitectural valoros, însă profund vulnerabil la riscul seismic, birocrația restaurării și lipsa formării în restaurare.