Proces
Procesul de elaborare a Strategiei combină cercetarea, analiza și consultarea publică într-un parcurs colaborativ și transparent. De la diagnoza ecosistemului cultural la formularea recomandărilor, implementare și monitorizare, fiecare etapă contribuie la construirea direcțiilor pentru perioada 2027–2036.
Diagnostic & Recomandări • Cercetare & Analiză
Etapa de diagnostic actualizează imaginea, ecosistemului cultural bucureştean prin cercetare, analiză de date şi consultări cu publicul, operatorii şi profesioniştii din cultură.
02 Rapoarte finale & Elaborare Strategie
Rapoarte comisionate • Document strategic
Pe baza diagnozei şi a contribuţiilor colectate sunt formulate direcţiile şi recomandările Strategiei, urmate de redactarea documentului, consultarea publică şi pregătirea strategiei finale.
03 Implementare şi monitorizare
După adoptarea Strategiei, direcţiile asumate sunt transpuse în acţiuni şi urmărite în timp prin instrumente de implementare, monitorizare şi evaluare.
Recomandări de comunicare și marketing cultural elaborate de un grup de lucru de specialiști pentru instituțiile publice de cultură.
Stadiul patrimoniului construit din capitală, valoarea lui pentru turism, priorități și recomandări de intervenție. Raport sintetic co-dezvoltat de Irina Iamandescu și Ștefan Bâlici.
Raport sintetic care urmărește să descrie administrația publică și relația ei cu sectorul privat, blocajele și relația dintre autorități și operatori independenți.
Filmul și audiovizualul sunt evidențiate în Strategia Culturală 2027–2036 ca un sector cu prestigiu internațional și producție în creștere, subminat de degradarea critică a sălilor de cinema și de lipsa infrastructurii de proiecție.
Arhitectura și urbanismul se regăsesc în Strategia Culturală 2027–2036 drept un sector în creștere din perspectiva valorii proiectelor, dar în ușoară stagnare din punctul de vedere al numărului de profesioniști activi și a lipsei infrastructurii culturale.
Teatrul este analizat în Strategia Culturală 2027–2036 ca sector cu resurse reale și vizibilitate ridicată, aflat însă într-o stagnare prelungită cauzată de deficiențele de guvernanță și lipsa unei viziuni pe termen lung.
Muzica contemporană este analizată în Strategia Culturală 2027–2036 ca un sector vibrant, susținut de efervescența publicului, dar aflat în declin structural din cauza presiunii fiscale, a cadrului legislativ deficitar și a deficitului critic de spații dedicate.
Artele vizuale, muzeele și arta multimedia sunt analizate în Strategia Culturală 2027–2036 ca un sector cu resurse creative extrem de abundente dar cu un deficit sever de infrastructură de expunere și de bariere majore de acces pentru public.
Dansul și performance-ul sunt evidențiate în Strategia Culturală 2027–2036 ca sector dinamic și conectat european, captiv într-o logică de supraviețuire din cauza subfinanțării cronice, a lipsei de spații proprii și a sprijinului municipal cvasi-absent.
Literatura și publicațiile se regăsesc în Strategia Culturală 2027–2036 ca un sector cu producție editorială solidă, aflat în declin din perspectiva distribuției de carte (librării, biblioteci, festivaluri).
Patrimoniul și memoria culturală sunt evidențiate în Strategia Culturală 2027–2036 ca un sector cu vizibilitate în creștere și un fond arhitectural valoros, însă profund vulnerabil la riscul seismic, birocrația restaurării și lipsa formării în restaurare.
Designul este evidențiat în Strategia Culturală 2027–2036 ca un sector eterogen și structural tânăr, cu potențial creativ ridicat, marcat de absența unor obiective comune între autoritatea publică și sector.
Gastronomia intră în Strategia Culturală 2027–2036 ca sector matur prin resursă brută și efervescență creativă, dar imatur instituțional și subvalorificat din lipsa unei strategii de comunicare unitare.
Jocurile video și media interactive intră în Strategia Culturală 2027–2036 ca sector tânăr, în creștere accelerată, însă cu o recunoaștere incipientă ca domeniu cultural, cu active reale.